În traducere liberă

Pur şi simplu geniali. Se vede că-s ardeleni de-ai noştri!

Texte biblice şi alte păpădii (sau cacafonii)

Nu am nici cea mai vagă idee la ce am vrut să mă refer când am dat acest titlu idiot. Oricum nici nu cred că are prea mare sens ce urmează să scriu deci o las baltă cu explicaţiile deloc plauzibile care îmi trec acum prin cap şi voi trece la mirificul subiect al zilei.

Ieri, ca tot omul plictisit şi fără chef de şcoală,în prima zi dintr-o săptămână care nu se anunţă deloc glorioasă, am dat o tură printr-o mirifică cafenea cu un prieten. Nimic fascinant până acum, nu? Evident, toată lumea merge la cafele sau la băut de alcooale ca să îşi înece amarul şi frustrarea. Mda… într-un fel sau altul asta am făcut şi eu, deşi în acel moment  eram foarte chill şi nu simţeam nevoia să critic. Desigur, mare greşeală. Nu e bine să mergi la cafele cu oameni egoişti, egocentrici, narcisişti etc. atât timp cât tu eşti într-o stare zen, pentru că îţi strică toată armonia. Şi deci am început să discutăm despre oamenii care nu sunt la fel de perfecţi ca el. Adică el vorbea şi eu ascultam.

Trist subiect, dar când un om narcisist se plictiseşte, e musai să înceapă să se laude şi să îi facă pe toţi ceilalţi de mândra minune. Şi aşa s-au derulat 3 ore mirifice din viaţa mea nesemnificativă. Am stat şi am ascultat un băiat cum îmi spunea cât e de de frumos, parcă încercând să ma convingă şi pe mine de asta. Nu cred că e nevoie să spun că nu a reuşit. Doar că după ce-am ieşit de acolo am început să îi povestesc despre mirificitatea mea. Şi acum mă reneg pentru acest comportament nesăbuit.

Oricum, aşa cum era de aşteptam, acest post nu are nici cap, nici coadă, aşa că o să-l las aşa în plop. Bănuiesc că până aici e clar că nu am discutat nici despre rugăciuni, nici despre frumoasele flori de vară pe care urinează câinii.

Just a Shitty Holiday!

Iată că din nou societatea îşi bate joc de oamenii mai puţin puternici, şi anume de copii şi tineri. Adică iarăşi ni se dă o vacanţă din aia în glumă, aşa de-a-mpixu cât să simţim gustul dulce al vacanţei şi libertăţii. Mi se face rău când mă gândesc că în câţiva ani noi vom fi cei care torturează noua generaţie, adică viitorul ţării.

Săptămâna viitoare pe vremea asta voi fi terminat prima zi din al doilea semestru de şcoală. Ce fericire! Sunt în extaz de-a dreptu. Iar ne batem capul cu note inutile care nu reprezintă decât talentul la tocit sau la copiat, după caz. Mulţumesc tuturor sfinţilor că eu fac parte din cea de-a doua categorie şi nu îmi fut timpul învăţând chestii inutile pe care nu le voi folosi niciodată.  Desigur, aici nu mă refer la lucruri inutile, dar totuşi importante ca geografia sau istoria, ci mă refer la comentarii kilometrice ce trebuie tocite şi care nu ajută elevii decât să adere la spiritul de turmă sau la Pascal-ul deja fosilizat şi predat de profesori care ar fi trebuit să fie de mult în pensie şi care nu au lucrat în viaţa lor pe un calculator.

Hai să mergem la olimpiade ca proştii şi să învăţăm din o mie de manuale deodată că poate-poate ajungem undeva, chiar dacă toate meritele le vor lua profii care nu au făcut decât să te considere un nimic de când te-au cunoscut, şi care desigur se vor preface că nu te-au văzut în viaţa lor din clipa în care nu te califici la internaţională.

Oricum, trecem peste aceste detalii nesemnificative care nu interesează pe nimeni. În momentul ăsta vacanţa este cea mai importantă şi o să mă bucur de ea! Vacanţă plăcută!